Misiunea noastră este de a educa și informa civic cetățenii pentru a-și exercita în mod real și benefic comunității, drepturile și îndatoririle civice.

Ultimele clipuri adaugate

16 octombrie - Ziua mondială a alimentației

Adunarea Generală ONU a decis, în 1980, marcarea Zilei mondiale a alimentației, considerând că 'alimentația este o nevoie fundamentală a omului și o condiție necesară supraviețuirii și prosperității ființei umane'. Astfel, în fiecare an, la 16 octombrie, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) sărbătorește Ziua mondială a alimentației, aceasta fiind ziua înființării FAO în 1945, la Quebec, în Canada. Scopul sărbătorii este de a face cunoscute problemele sectorului alimentar în lume și de a spori solidaritatea în lupta împotriva foamei, malnutriției și a sărăciei. Potrivit celor mai recente date emise de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), principalele cauze de mortalitate în lume sunt legate de alimentația nesănătoasă: 14 milioane de decese sunt cauzate anual, la nivel global, de o alimentație incorectă și dezechilibrată.

Evaluarea stării de nutriție și a alimentației populației, realizată în anul 2011 de Institutul Național de Sănătate Publică din cadrul Ministerului Sănătății, a scos la iveală faptul că populația României are o alimentație preponderent nesănătoasă. Conform specialiștilor institutului, alimentația românilor se caracterizează printr-un aport mare de grăsimi și proteine totale, raport mult supraunitar dintre grăsimile animale și cele vegetale, un aport insuficient de carbohidrați și de fibre alimentare (1/3 din necesar) și un aport insuficient de calciu, magneziu și seleniu. Totodată, dieta românilor conține un consum dublu de sare față de valorile recomandate. Cele mai des consumate alimente în România sunt carnea și preparatele de carne, ouăle și produsele din lapte, pâinea și zahărul, iar la polul opus se numără: peștele, leguminoasele, fructele oleaginoase și sucurile naturale. 60% dintre subiecții eșantionului investigat (62,4% dintre bărbați și 57% dintre femei) au fost supraponderali și obezi, având la bază o alimentație excesivă, nu hipercalorică ci predominant axată pe produse animaliere, bogate în grăsimi, la care s-a asociat o lipsă a activității fizice. Măsurarea tensiunii arteriale a pus în evidență un procent crescut de hipertensivi (17,8 %). Consumul crescut zilnic de grăsimi și proteine animale din rație alimentară a avut efecte asupra valorilor parametrilor biochimici ai subiecților, parametrii metabolismului lipidic fiind la 25% dintre subiecți peste limitele normale. Trigliceridele la 29,3%, colesterolul la 20,2% și lipide totale la 17,5% dintre subiecți s-au situat peste valorile considerate normale.

Ministerul Sănătății a venit în întâmpinarea celor care doresc să se hrănească sănătos, publicând pe propria pagină de internet 'Ghidul pentru alimentația sănătoasă', realizat de Societatea de Nutriție din România. Acesta cuprinde o așa-numită 'piramidă alimentară', adică o exprimare grafică a standardelor nutriționale, a cantităților și a tipurilor de alimente ce trebuie să fie consumate zilnic pentru a menține starea de sănătate și pentru a reduce riscul de dezvoltare a diverselor patologii legate de alimentație. Se recomandă obținerea majorității energiei din carbohidrați, limitând în același timp aportul de grăsimi. În linii generale, piramida alimentară cuprinde următoarele grupe: 1. Pâine, cereale, orez și paste (6-11 porții pe zi); 2. Legume și vegetale (3-5 porții pe zi); 3. Fructe (2-4 porții pe zi); 4. Lapte și derivate (2-3 porții pe zi); 5. Carne, pește, ouă (2-3 porții pe zi).

Nivelul de subalimentare a crescut în lume din cauza crizei economice mondiale din 2008 și 2009 și afectează în prezent 1,02 miliarde de persoane, ceea ce înseamnă o șesime din populația mondială, potrivit unui raport publicat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). Numărul persoanelor care suferă de foame în lume a depășit pentru prima dată din 1970 pragul de un miliard, creștere pe care FAO o atribuie în special crizei economice mondiale. Cea mai mare parte a persoanelor subnutrite provin din regiunea Asia-Pacific (642 de milioane), urmând cele din Africa subsahariană (265 de milioane), America Latină (53 de milioane), apoi cele dintr-o regiune cuprinzând Orientul Mijlociu și Africa de Nord (42 de milioane). În țările dezvoltate, 15 milioane de persoane suferă de foame.

Această zi este sărbătorită în prezent în peste 150 de țări.

  • Evaluaţi acest articol
    (0 voturi)
  • Publicat în Stiri
  • Citit 1306 ori
Mai multe din această categorie: « Avertismentul Rusiei Primul Regio Fest la Slatina »
înapoi la partea de sus

Toate articolele

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4