Misiunea noastră este de a educa și informa civic cetățenii pentru a-și exercita în mod real și benefic comunității, drepturile și îndatoririle civice.

Ultimele clipuri adaugate

23 noiembrie, Ziua Economistului

În fiecare an, Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER) organizează, în data de 23 noiembrie, Ziua Economistului. Această dată semnifică deschiderea primului curs universitar de economie politică din țara noastră, susținut de profesorul Ion Ghica, la 23 noiembrie/5 decembrie 1843, la Academia Mihăileană din Iași, cu tema "Despre importanța (însemnătatea) economiei politice". Lecția cu tema "Despre importanța (însemnătatea) economiei politice" predată de către prof. Ion Ghica a fost ulterior publicată pe 27 februarie 1844 în "Foaie științifică și literară" nr. 8 (subtitlul revistei "Propășirea", al cărei titlu fusese interzis de cenzură). Ion Ghica, mare dascăl economist și mare om de cultură, a predat la Academia Mihăileană din Iași cursuri de geometrie descriptivă, de geologie și mineralogie, primind pentru "sârguința și buna întrebuințare", din partea domnitorului Mihail Sturza, rangul de vel-spătar pe 17 februarie 1843. Pe 7 septembrie, același an, este numit "profesor public în clasele înalte de economie politică", deși există indicii că economia politică figura în planul de învățământ încă din 1842 - 1843, elevii fiind chestionați și la această materie la examenele din martie 1843.

Decizia desemnării acestei zile drept "Ziua economiștilor" a fost hotărâtă la cel de-al III-lea Congres al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER) în luna aprilie 1997. În această zi sunt marcate două importante evenimente istorice, împlinirea a 171 de ani de învățământ economic superior în țara noastră și a 101 de ani de la inițierea primului Congres al economiștilor români, demersurile economiștilor români – încă din secolul al XIX-lea –fiind îndreptate spre soluționarea problemelor cruciale ale modernizării întregii societăți, relevând locul și rolul celor care au inițiat Congresul, care urma să se desfășoare în luna octombrie 1913, al celor care au creat, după Marea Unire, Asociația Generală a Economiștilor din România, precum și al celor care au dus mai departe aceste tradiții până în zilele noastre.

În prezent, România se îndepărtează în mod periculos de principiile modelului european. După perioada de preaderare, în care criteriile de intrare în Uniunea Europeană au jucat rolul de ancoră pentru implementarea reformelor structurale, au urmat perioade de derapaje macroeconomice, care au generat, în țara noastră, spirala deficitelor financiare ridicate și a volatilității crescute a mediului economic. Înțelegerea fundamental greșită a principiilor și obiectivelor macroeconomice, în actul de guvernare, a condus la promovarea unor politici care au accentuat o expansiune pernicioasă, nesustenabilă, iar acum accentuează recesiunea cu efecte nocive asupra bunăstării marii majorități a populației. România este condusă după principiul „guvernării” la distanță, nedemocratice, pripite, dar mai ales fără viziune și nefundamentate. Este evidentă discrepanța dintre nominal și real, dintre economia monetară și cea reală, dintre decidenții de politici macroeconomice și stakeholderii principali din economie, dintre institutele de cercetare și universități, pe de o parte, și autorități, pe de alta. Sindicatele și patronatele au contribuții minore la deciziile de politici publice. Soluțiile de așa-zisă „relansare” economică, aplicate până în prezent, au un pronunțat caracter pompieristic, intuitiv, departe de raționalitate, argumentația științifică a ideilor promovate în mediul universitar, academic și de cercetare. Soluțiile „importate” sunt, în mod greșit, considerate „tabu”, rejectându-se sau ignorându-se cele propuse de specialiștii români. România nu este condusă după o strategie coerentă. Din păcate, Planul Național de Dezvoltare și Cadrul Strategic Național de Referință, Programele Operaționale Sectoriale, documente programatice, convenite de România cu UE, pentru perioada 2007-2013, nu au fost racordate la noua situație de criză din România, cel puțin din punctul de vedere al evaluărilor și anticipațiilor cantitative, al ajustărilor și actualizărilor necesare, chiar dacă obiectivele, prioritățile și unele politici, instrumente și mecanisme își mențin în continuare valabilitatea. De exemplu, ne întrebăm unde și cum își găsesc locul, în contextul strategic al documentelor menționate, obiectivul ieșirii României din criză și cel al relansării economice? În plus, la nivelul UE, au demarat primele runde pentru programarea economico-financiară 2014-2020, pe componentele Strategiei UE 2020 și ale „Uniunii Inovării” care își propune transformarea ideilor în locuri de muncă, creștere sustenabilă și progres social. Este nevoie ca România să se implice în și să se racordeze eficient la aceste proiecte și obiective comunitare. Autoritățile sunt lipsite de viziune, termenul scurt fiind preferat, în cea mai mare parte a cazurilor, termenului mediu și lung. Aceasta face ca economia românească să se confrunte cu un risc ridicat de intrare în criză. Sunt promovate măsuri cu efecte de stabilizare fragilă, de moment și nu măsuri care să restructureze economia românească. Nu se aruncă ancore credibile și solide pe termen mediu și lung. Motoarele de creștere economică nu s-au schimbat substanțial, existând în continuare problema unei evoluții economice și sociale nesustenabile, chiar de „pauperitate”. Programele guvernamentale suferă de boala inflației de obiective, lipsesc analizele credibile cost/beneficiu, impactul bugetar, sursele de finanțare și instituțiile responsabile. Dialogul social este blocat sau deblocat cu greutate, doar în situații critice. Salariații români nu știu dacă sectorul în care lucrează va mai exista într-un viitor mai mult sau mai puțin apropiat. Firmele au așteptat degeaba o strategie de dezvoltare, bazată pe un cadru instituțional-legislativ stabil, care să ofere un grad credibil de certitudine, pentru planurile lor de afaceri.

La mulți ani!

  • Evaluaţi acest articol
    (0 voturi)
  • Publicat în Stiri
  • Citit 785 ori
înapoi la partea de sus

Toate articolele

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4