Misiunea noastră este de a educa și informa civic cetățenii pentru a-și exercita în mod real și benefic comunității, drepturile și îndatoririle civice.

Ultimele clipuri adaugate

Ziua Internațională a Televiziunii

Pe 21 noiembrie se aniversează Ziua Internațională a Televiziunii (World Television Day). Sărbătoarea a fost fondată în anul 1996, cu ocazia desfăşurării primului Forum Internaţional al Televiziunii, dar a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU doi ani mai târziu, în martie 1998. Pentru a celebra această zi, tuturor ţărilor lumii li s-a propus să facă schimb de emisiuni consacrate problemelor de pace, securitate, dezvoltare economică şi socială.

Deşi sărbătoarea a început să fie marcată recent, istoria televiziunii a început aproape acum 100 de ani! Apariția televiziunii a fost un fenomen al unei întregi serii de procese tehnice, începuturile sistemului de televiziune pornind de la premise electromecanice. Televiziunea este posibila datorită remanenței, o trăsătură specifică a sistemului de percepție uman prin care imaginea persistă pe retină încă o fracțiune de secundă, chiar dacă aceasta iese din câmpul vizual.

În jurul anilor ’20 au apărut primele prototipuri ale sistemelor de televiziune, cu scopul de a servi activităților militare. Rezultatele acestor încercări s-au constituit în transmiterea la distanță a unor litere, proces asemănător trimiterii de poze pe calea telefonului mobil. Calitatea imaginilor oferite de către paradigma mecanică a televiziunii din acele vremuri era rudimentară, în acest context dezvoltându-se ideea unei variante electronice. În 1927, a fost inventat tubul catodic de recepție (cinescopul), iar in 1931 tubul analizator al camerei. Izbucnirea celui de-al doilea război mondial a constituit punctul de elan al televiziunii de larg consum, iar reglementarea sistemului de televiziune a dat startul uneia dintre cele mai prolifice industrii ale lumii. În 1960, în SUA și în țările vest-europene, televiziunea devenise un element obișnuit al vieții cotidiene.

În România, primele experiențe de laborator în domeniul transmiterii imaginilor datează din 1928. Cu toate acestea, prima emisiune de televiziune a apărut abia în 1937. Întrerupte de război, emisiunile sunt reluate apoi, neregulat, iar în 1955 este dată în funcțiune, în București, stația experimentală de televiziune. Congresul al II-lea al PMR a decis înfiinţarea unui post public de televiziune până la sfârşitul anului 1956. Pe 14 decembrie 1956, pe turnul Casei Presei Libere a fost montată o antenă de 12 metri. Staţia de emisie a fost instalată la etajele 11, 12 şi 13 ale aceleiaşi clădiri, ea constând din utilaje furnizate în totalitate de URSS. Puterea staţiei era de 15 kW, acoperind o rază de peste 60 km. Postul public de televiziune a fost inaugurat pe 31 decembrie 1956. Anul 1957 a adus pentru televiziunea din România câteva premiere naţionale: primul car de reportaj intră în dotarea TVR, se înfiinţează o staţie pentru recepţia emisiunilor din exteriorul României, sunt efectuate două transmisii în direct a unor evenimente, primul fiind muzical - concertul lui Ives Montand de la Sala Floreasca, iar al doilea sportiv. În 1968 este inaugurat un nou sediu, păstrat până în prezent, pe Calea Dorobanţilor. Interesul cetăţenilor pentru televiziune a fost deosebit în România, cifrele confirmând cererea crescută de televiziune, dar şi existenţa unui număr din ce în ce mai mare de consumatori. Astfel în 1965 numărul abonaţilor la serviciul public de televiziune ajungea la cifra de 500.000, iar în anul 1970 la 1.5 milioane. O altă dovadă a interesului crescut pentru televiziune a fost şi apariţia în 1968 a programului 2 de televiziune, astfel că numărul orelor de program atingea cifra 100 la nivelul anului 1980.

Anul 1989 este un an important în istoria televiziunii din România. Este momentul în care schimbarea sistemului economico-politic îşi pune amprenta şi în domeniul audiovizual românesc. Fiind un teren propice şi neexploatat, audiovizualul românesc suferă schimbări evidente şi de amploare după evenimentele din 1989. De la începutul anului 1992, anul apariţiei Legii audiovizualului şi până în anul 2000, CNA a acordat 235 licenţe TV pentru emisie terestră, 2523 licenţe pentru transmisia programelor prin cablu şi 18 licenţe pentru emisia prin satelit. O statistică realizată la sfârşitul anului 2004 prezintă astfel situaţia audiovizualului din România: 99 canale TV, 600 societăţi de cablu, 9 posturi care emit prin satelit.

În lumea contemporană, marcată de globalizare şi de dezvoltarea fără precedent a comunicării, televiziunea  rămâne un mijloc esenţial de transmitere a informaţiei şi o constantă a vieţii cotidiene a fiecăruia dintre noi. Prin intermediul său, informaţia ajunge instantaneu pe toate continentele, oferind o platformă de dezbateri, creând curente de opinie,  semnalând probleme sau evenimente semnificative, cu impact la nivel regional sau global. Relaţiile internaţionale fac adesea obiectul ştirilor, interviurilor şi documentarelor, informând populaţia asupra deciziilor majore şi a situaţiilor de criză. Pe lângă rolul său informativ, televiziunea deschide uşile cunoaşterii indiferent că este vorba de politică, economie, cultură, istorie, geografie etc., demonstrând potenţialul educativ enorm pe care acest mijloc de comunicare îl deţine. Televiziunile nu sunt numai instituţii sau industrii locale, ci părţi esenţiale ale unei reţele globale care conectează oameni, culturi, societăţi. Televiziunea este, fără îndoială, un simbol constant al comunicării şi un liant între noi şi restul lumii.

Tuturor oamenilor de televiziune le dorim astăzi, de Ziua Mondiala a Televiziunii, un sincer La mulţi ani!

  • Evaluaţi acest articol
    (0 voturi)
  • Publicat în Stiri
  • Citit 1342 ori
înapoi la partea de sus

Toate articolele

  • 1
  • 2
  • 3
  • 4